info
Site dedicat celor pasionati de flori si plante de gradina sau de apartament, aspectuoase si usor de intretinut.

Sunteti aici: Home / Pomi fructiferi - plantare, ingrijire, soiuri rezistente pentru gradina ta


Pomi fructiferi - plantare, ingrijire, soiuri rezistente pentru gradina ta

Suntem si pe facebook !



Pomi fructiferi - plantare, ingrijire, soiuri rezistente pentru gradina ta

Pomi fructiferi - plantare, ingrijire, soiuri rezistente pentru gradina ta



Cerintele pomilor fructiferi variaza in raport cu specia, solul, portaltoiul, varsta pomilor, faza de vegetatie sau repaus, prezenta sau absenta rodului. Dezvoltarea si fructificarea pomilor este influentata de factori de ereditate si factori ecologici. Factorii ecologici sunt grupati in mai multe categorii: factori climatici (lumina, temperatura, apa si aer); factori edafici, organici si biotici.

Temperaturile minime de rezistenta la ger a pomilor:
  • Par – 32 grade C … -33 grade C
  • Gutui – 28 grade C … -30 grade C
  • Prun – 30 grade C … -32 grade C
  • Cais – 26 grade C … -28 grade C
  • Piersic – 24 grade C … -26 grade C
  • Cires – 29 grade C … -32 grade C
  • Visin – 30 grade C … -32 grade C
  • Mar – 35 grade C … -36 grade C




Cerintele pomilor fructiferi fata de lumina

Lumina este foarte importanta in dezvoltarea pomilor fructiferi, deoarece in prezenta acesteia se realizeaza procesul de fotosinteza. Cerintele pomilor fructiferi fata de lumina sunt diferite, cei mai pretentiosi fiind nucul, piersicul, ciresul si caisul. Mai putin pretentiosi sunt marul, parul, prunul si visinul.
Daca cunoastem cerintele pomilor fata de lumina putem calcula distanta de plantare, forma coroanei si amplasarea pomilor pe terenurile in panta.

Cerintele pomilor fructiferi fata de caldura

Caldura este un factor important in dezvoltarea optima a pomilor fructiferi. Aceasta consolideaza procesele de asimilatie, respiratie si transpiratie, viata pomilor in timpul iernii.
Cei mai pretentiosi pomi fructiferi la caldura sunt migdalul, caisul, piersicul, gutuiul, ciresul, alunul, castanul si nucul.
Rezistenta la ger depinde de insusirile edafice, varsta pomilor, portaltoi, faza de vegetatie.

Cerintele pomilor fructiferi fata de apa

Apa are rol hotarator in dezvoltarea pomilor fructiferi. Cele mai mari cerinte fata de apa le au gutuiul, alunul, marul si prunul. Exigente mici au piersicul, caisul si migdalul.
Cantitatea de apa necesara pentru un pom difera si in functie de varsta si marimea coroanei, dimensiunea sistemului radicular, precipitatiile atmosferice, intensitatea luminii, panta terenului.
Sistemul radicular bine dezvoltat la pomii fructiferi conduce la o rezistenta mai mare la seceta fata de culturile argicole. Pe de alta parte nici umiditatea crescuta in sol nu este benefica pomilor fructiferi. Aceasta provoaca scaderea concentratiei de zahar din fructe si alterarea lor prematura.

Cerintele pomilor fructiferi fata de aer

Aerul are rolul de a mentine umiditatea in parametrii normali. Desimea coroanei si pozitionarea pomilor se va face pe terenuri in panta, pe platouri.
Aerul uscat produce pierderea apei din sol si defavorizeaza polenizarea. Aerul sub forma de vant slab este favorabil deoarece usuca rapid frunzele si impiedica dezvoltarea bolilor.

Cerintele pomilor fructiferi fata de sol

Solul este principalul factor de mediu care contribuie la dezvoltarea optima a pomilor fructiferi. In functie de textura, se identifica mai multe tipuri de sol: nisipoase, argiloase si lutoase.
Cultitura de pomi fructiferi nu poate fi realizata pe zone mlastinoase, saraturoase, pietroase, calcaroase.
Desi pomii fructiferi au o toleranta crescuta la ph -ul solului si amplitudine ecologica mare, la alegerea terenului pentru cultivarea pomilor fructiferi se va avea in vedere un sol corespunzator speciei si portaltoiului.

Organele pomilor fructiferi si functiile acestora

Cunoasterea organelor pomilor fructiferi este importanta pentru realizarea corecta a tuturor proceselor de ingrijire si dezvoltare.

Organele pomilor se impart in 2 mari categorii:
  • Organe vegetative: radacina, tulpina, ramuri, muguri si frunze
  • Organe reproductive: florile, fructele, semintele


Radacina

La pomii fructiferi altoiti radacinile sunt de fapt radacinile portaltoiului. Acesta este alcatuit din radacini de schelet puternice cu rol in fixarea pomului, radacini de semischelet cum sunt ramificatiile de ordin superior, radacini fibroase, inserate pe radacini de semischelet, radacini absorbante cele mai tinere de culoare alba.

Tulpina

Partea aeriana a pomului fructifer este tulpina. Aceasta este alcatuita din trunchi, ramuri, muguri, frunze. Trunchiul se afla intre nivelul solului si primul etaj de frunze. Ramurile pot fi vegetative, de rod, mixte, buchet, sau salba.

Frunza

Frunza are un rol esential in dezvoltarea, cresterea si fructificarea pomului. In prezenta clorofilei din frunza si a luminii, se realizeaza procesul de fotosinteza, care transforma substantele organice, apa, saruri minerale si dioxid de carbon, transformate in glucoza.

Muguri – flori- fructe

In procesul de maturare al semintelor acestea elibereaza polenul care prin transfer cu stigmatele realizeaza polenizarea.
La plantele unisexuate dioice polenizarea se face cu ajutorul vantului. Polenizarea si legarea fructelor sunt influentate de factori naturali, temperatura peste 15 grade Celsius, zile lipsite de vant.

Infiintarea plantatiilor pomicole

Pregatirea terenului

Inainte de plantarea pomilor fructiferi, asupra terenului trebuie sa se realizeze cateva procese esentiale unei dezvoltari optime a pomilor: defrisare, modelare, timp de pauza, fertilizare si desfundare.

Defrisare

se realizeaza in cazul existentei pe teren a unei vechi plantatii. Nu se va planta niciodata pe acelasi teren aceleasi specii de pomi fructiferi, fiind necesara o rotatie a culturilor pentru un profit calitativ si cantitativ. Defrisarea se va realiza cu masini grele, dotate cu instalatii speciale de scoatere a radacinilor vechilor arbori.

Stabilirea distantelor de plantare

Distanta de plantare este esentiala in realizarea unei plantatii de pomi fructiferi. Acestea se calculeaza n functie de specia folosita.

Dupa ce a fost stabilita distanta intre randuri si pe rand se realizeaza pichetarea terenului, adica se marcheaza locul unde se vor face gropile pentru pomi.

Sistemul de pichetat este dat de forma geometrica de pe teren. Acesta poate fi patrat, dreptunghi, triunghi.

Pentru terenurile plate si o plantatie clasica pichetarea se va face in forma de patrat, adica distanta intre randuri este egala cu distanta intre plante pe rand.

Sistemul de pichetat in forma de dreptunghi se realizeaza pentru livezile pe teren plan sau cu panta usoara. In acest caz distanta intre randuri este mai mare decat distanta intre plante pe rand.

Sistemul de pichetat in triunghi asigura conditii mai bune de lumina si absorbtie de elemente nutritive. Acest sistem este potrivit pentru terenuri in panta, in zone de deal.

Distanta intre randuri trebuie sa nu fie mai mica de 3,5-4,5 m, pentru a asigura spatiul de lumina necesar. Sunt foarte pretentiosi la acest factor caisii, piersicii, migdalii, ciresii, ca si unele soiuri de mar si par. Pe solurile cu fertilitate naturala ridicata, distantele de plantare trebuie marite, deoarece pomii cresc mai voluminosi.

Epoca de plantare

Toamna este considerata epoca de plantare cu cele mai mari rezultate, deoarece radacinile realizeaza un contact puternic cu pamantul, ranile se vindeca, iar in groapa se acumuleaza umezeala care se pastreaza si in zielele secetoase din primavara.

Pomii fructiferi plantati toamna pornesc primavara in vegetatie mai devreme cu 10 zile decat cei plantati direct primavara.

Atentie, plantatiile realizate primavara dupa perioada optima pot compromite definitiv pomii fructiferi.

Executarea gropilor

Perioada optima de plantare a pomilor fructiferi este toamna, incepand cu 15 octombrie si pana la venirea primului inghet. In perioada de iarna ranile de pe radacini au timp suficient sa se cicatrizeze, emitand noi perisori absorbanti, care permit reluarea vegetatiei primavara timpuriu.

Pregatirea gropilor

Sapatul gropilor se face cu 40-60 zile inainte de plantarea propriu-zisa, cu scopul de a crea conditii de aerare a pamantului si de a activa dezvoltarea microflorei din sol. Pamantul rezultat de la sapatul gropilor se aseaza de o parte si de alta a randului sub forma de musuroaie (peretii gropii trebuie sa fie verticali).

Stratul de la suprafata (30-35 cm) se aseaza in aceeasi parte a randului la toate gropile (de exemplu spre est), iar stratul inferior in cealalta parte (spre vest). De aceasta asezare a straturilor de pamant in musuroaie se va tine cont la umplerea partiala a gropilor inainte de plantare.

Umplerea partiala a gropilor se executa cu 2-3 saptamani inainte de plantare. La fundul gropii se arunca 15-20 cm pamant din stratul inferior, apoi se completeaza pana la jumatate sau doua treimi cu pamant din stratul de la suprafata. Se urmareste ca pamantul cel mai fertil sa se gaseasca in zona radacinilor pomului.

Fasonarea radacinilor

Se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4mm. Tinand cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase, de schelet, acestea se lasa cat mai lungi daca nu sunt ranite, in caz contrar acestea se fasoneaza deasupra ranii. Se scurteaza radacinile frante ori ranite, imediat deasupra ranii, lasandu-se intregi doar cele sanatoase, principale. Radacinile subtiri, sub un milimetru diametru, se scurteaza la 1-2 cm, iar cele uscate se pot suprima de la baza, pentru a stimula aparitia altora noi.

Mocirlirea radacinilor consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec alcatuit din parti egale de balega proaspata de vaca, pamant de telina si apa. Aceasta mocirla stimuleaza vindecarea ranilor si aparitia de noi radacini. Pomii se vor planta imediat dupa aceasta operatiune pentru ca mocirla sa nu se usuce pe radacini.

Ingrasarea la plantare

Ingrasarea la plantare este o alta conditie esentiala. In pamantul destinat plantarii (stratul provenit de la suprafata) se amesteca 10-15 kg (1-2 galeti) de gunoi de grajd bine putrezit, plus 50-60 g superfosfat si 50-60 g sare potasica.

Stabilirea corecta a adancimii de plantare a pomilor fructiferi Pomii se aseaza in gropi astfel ca, punctul de altoire sa ramana deasupra nivelului solului. Pe fundul gropii se face un musuroi din pamant reavan pe care se aseaza radacinile pomului.

Se arunca apoi pamant maruntit si reavan (din cel amestecat cu ingrasaminte), introducandu-se usor cu degetele rasfirate printre radacini.

Udarea este absolut necesara la plantare pentru ca apa dreneaza toti graunciorii de pamant intre radacini, elimina aerul, previne aparitia mucegaiului, iar pomul se lasa putin in jos, se aseaza revenind astfel cu coletul exact la nivelul suprafetei solului; adica la fel cat a fost in pepiniera.

Dupa ce apa a patruns in sol, se strange tot pamantul din jurul pomului sub forma de musuroi.

Acesta are rolul de a proteja radacinile pomului impotriva inghetului din timpul iernii.

Lucrari de intretinere

Lucrari de intretinere in livada

Inierbarea este o metoda folosita cu succes in cazul livezilor din zonele deluroase, in zonele de campie, deoarece ierburile formeaza un strat gros de radacini la suprafata solului care nu permite patrunderea apei din ploi la radacinile pomilor fructiferi.

In zonele de deal inierbarea se realizeaza in al doilea sau al treilea an de la plantare si poate fi realizata partial sau total. Mentinand partea de teren din jurul trunchiului ogor negru, inierbarea poate fi de durata sau pamantul se poate ara dupa 2, 3 ani pastrandu-se asa o perioada de timp.

Un alt mod prin care putem intretine solul din livada este pastrarea acestuia ca ogor negru, lipsit de buruieni si afanat. In acest caz apa din ploi patrunde cu usurinta si ajunge repede la radacinile pomilor fructiferi. Prin urmare pomii din livezi cu ogor negru cresc mai bine si fructifica abundent.

Un dezavantaj al livezilor cu ogor negru este acela ca solul se deterioreaza mai repede din cauza lucrarilor si patrunderii apei si aerului catre radacini. Pentru a impiedica acest proces, toamna, terenul se ara la 20-22 cm in livezile de mar si par, 15-18 cm in cele de prun, cais, piersic, cires, visin; iar primavara se afaneaza solul la 10-12 cm cu cultivatorul inclusiv sub coroana pomilor.

Terenul cu ogor negru din livada se va fertiliza prin plantarea de culturi ca ingrasamant verde, care vor ocupa terenul doar cateva luni pe an.

Cele mai bune specii pentru ingrasamant verde in livada sunt saradela, sulfina si rapita, lupinul alb, lupinul galben, soia, fasolita, floarea soarelui, secara trifoi.

Mulcirea solului

Mulcirea este procesul prin care solul este mentinut acoperit cu diferite materiale naturale sau artificiale.

Ca mulci natural se folosesc resturile vegetale organice, care acopera terenul intr-un strat de 10-15 cm, strat care permite patrunderea in sol a apei, aerului si caldurii. Stratul de mulci mentine apa in sol si impiedica cresterea buruienilor.

Ca materiale articifiale folosite pentru mulcire se foloseste folia neagra sau transparenta de polietilena.

Combaterea brumelor si ingheturilor tarzii

Brumele si ingheturile tarzii pot afecta dezvoltarea pomilor fructiferi cu precadere la cais, migdal, piersic si cires. Livezile pot fi protejate in caz de bruma sau inghet tarziu cu fum. Rezultat prin arderea inceata de materiale usor inflamabile, turba, gunoaie, buruieni uscate, resturi de cauciuc, fumul trebuie mentinut pana la rasarirea soarelui.Mulcirea solului

Mulcirea este procesul prin care solul este mentinut acoperit cu diferite materiale naturale sau artificiale.

Ca mulci natural se folosesc resturile vegetale organice, care acopera terenul intr-un strat de 10-15 cm, strat care permite patrunderea in sol a apei, aerului si caldurii. Stratul de mulci mentine apa in sol si impiedica cresterea buruienilor.

Ca materiale articifiale folosite pentru mulcire se foloseste folia neagra sau transparenta de polietilena.

Combaterea brumelor si ingheturilor tarzii

Brumele si ingheturile tarzii pot afecta dezvoltarea pomilor fructiferi cu precadere la cais, migdal, piersic si cires. Livezile pot fi protejate in caz de bruma sau inghet tarziu cu fum. Rezultat prin arderea inceata de materiale usor inflamabile, turba, gunoaie, buruieni uscate, resturi de cauciuc, fumul trebuie mentinut pana la rasarirea soarelui.

Combaterea buruienilor

Buruienile se pot combate vara, sau primavara, rezultate bune avand inainte de inflorirea plantelor. Combaterea buruienilor se poate face mecanic sau chimic.

Folosirea erbicidelor se va face la recomandarea unui specialist. Prea multe erbicide pot conduce la cresterea rezistentei buruienilor la erbicide.

Aplicarea erbicidelor se va face dupa urmatoarele reguli:
  • Erbicidele vor fi diluate cu apa curata pentru a nu infunda duzele instalatiei
  • Erbicidele nu se vor prepara in vase din lemn, cat mai departe de sursele de apa
  • Vasele unde a fost creata compozitia de erbicide se vor curata cu soda si apa din abundenta. Solutia ramasa sau apa rezultata de la spalatul vaselor se va varsa in gropi speciale departe de fantani si stratul de apa freatica.
  • Erbicidarea se va face pe timp lipsit de vant

Combaterea bolilor si daunatorilor

Pomii fructiferi sunt afectati de numeroase boli si de o gama variata de daunatori. In acest subcapitol gasiti tratamente la boli pomi fructiferi si tratamente de iarna la pomi fructiferi.

Pomii pot fi spatiul de dezvoltare al multor insecte, virusi, bacterii, viermi, rozatoare, pasari, ciuperci parazite, paianjeni. Pentru o eficienta si crestere sigura a pomilor lupta impotriva bolilor si daunatorilor trebuie mentinuta pe parcursul intregului an. Stropirea pomilor fructiferi primavara este recomandata in majoritatea cazurilor inainte de inflorire.

In perioada de iarna pot fi aplicate masuri mecanice de combatere a bolilor si daunatorilor, dintre acestea amintim:

Omizitul pomilor

Acest proces consta in arderea ramurilor cu omizi, astfel se reduce substantial atacul omizilor in primavara urmatoare.

Distrugerea fructelor mumificate

Procesul reduce atacul ciupercilor si bacteriilor ce provoaca ciuruirea frunzelor, putrezirea fructelor si alte boli.

Taierea si arderea ramurilor uscate

Taierea si arderea ramurilor uscate este o lucrare ce face parte din ingrijirea pomilor fructiferi. Prin acest proces se distrug daunatorii de pe scoarta, din interiorul lemnului, ciuperci si bacterii.

Rauirea scoartei trunchiului si ramurilor

Efectul acestui proces consta in indepartarea daunatorilor aflati sub scoarta sau in crapaturi. Razuirea se realizeaza cu perii de sarma iar resturile se ard.

Varuitul trunchiului pomilor fructiferi

Studiile realizate arata ca marul suporta cel mai bine erbicidarea, in aceste plantatii pot fi folosite cu succes erbicide sistemice si de contact. Procesul de varuire al pomilor are ca scop distrugerea anumitor ciuperci parazite, oua de insecte sau alti daunatori.

Sapatul solului in jurul trunchiului

Aceasta lucrare este hotaratoare pentru cresterea si rodirea pomilor. Prin acest sapat o serie de insecte sunt scoase la suprafata si degera in timpul iernii. Mai mult, apa si aerul patrund mai repede in pamant la radacinile pomilor fructiferi.

Desi putem tine sub control atacul bolilor si daunatorilor in livada procesele nu sunt suficiente, acestea trebuie combinate cu cele chimice.



Fertilizarea pomilor fructiferi

Livezile sunt mai viguroase daca pomilor fructiferi le sunt aplicate ingrasaminte. Acestea favorizeaza formarea unui numar mai mare de muguri de rod, cresterea in volum a fructelor.

Ingrasamintele la pomii fructiferi trebuie sa contina azot, fosfor si potasiu.

Pomii fructiferi raman in acelasi loc o perioada mare de timp de aceea, cerintele lor fata de sol se schimba periodic, acestia extragand din sol macroelemente, fier, cupru, magneziu, bor, aluminiu, mangan si altele.

Pomii au un sistem de supravietuire bine pus la punct, acestia depoziteaza substantele nutritite in exces in organe de rezerva si le folosesc atunci cand este necesar.

In pomicultura sunt trei tipuri de ingrasaminte pomi fructiferi: organice, minerale si verzi.

Ingrasaminte organice

Ingrasamintele organice sunt de fapt resturile animalelor, gunoiul de grajd, gunoi de pasari si compost. Un astfel de ingrasamant aplicat solului va imbunatati atat productia cat si proprietatile fizice ale solului.

Gunoiul de grajd

Daca avem un sol cu o cantitate mare de argila si lipsit de azot, gunoiul de grajd are o actiune pozitiva asupra solului.

Gunoiul de pasari

Gunoiul de pasari este mai bogat decat cel de grajd tocmai de aceea se utilizeaza numai dupa realizarea procesului de fermentatie sau compostare, o data la doi ani.

Procesul de descompunere din care rezulta gunoiul de pasari pierde in timpul procesului o cantitate mare de azot, tocmai de aceea acesta se acopera cu un strat de pamant sau cu o folie de petilena.

Compostul este rezultatul descompunerii materiualului vegetal. Procesul poate fi accelerat prin udare in perioadele uscate si omogenizare la 6-8 saptamanai. Compostul se administreaza in doze duble decat gunoiul de grajd.

Ingrasamintele verzi

Ingrasamintele verzi sunt reprezentate de culturile care pot fi incorporate in sol, pentru ingrasarea acestuia. Acest procedeu se foloseste pe terenurile lutoase, nisipoase, grele.

Ingrasaminte chimice

Pentru a spori cresterea si dezvoltarea plantatiilor de pomi fructiferi, puteti apela la ingrasaminte chimice, in doze, in functie de indicele de azot din sol.

In momentul plantarii pomilor fructiferi se administreaza 15-20 kg gunoi de grajd, fermentat sau 19 kg mranita amestecata bine cu pamant. Atunci cand lastarii pomilor au o lungime de 8-12 cm ingrasamantul se aplica imprejurul pomului, 15-20 g de azot.

Anual, pana la intrarea pomilor pe rod se administreaza 4 kg gunoi si 4-6 g azot pe metru patrat.

Epoca de aplicare a ingrasamintelor

In majoritatea cazurilor atat ingrsamintele organice cat si cele minerale se aplica toamna, dupa recoltare. Ingrsamintele cu azot se aplica 1/3 toamna si 2/3 primavara.

Pe langa ingrsamintele aplicate la plantare in timpul vegetatiei puteti aplica urmatoarele doze:

  • Anul 1 de vegetatie 60g/pom
  • Anul 2 de vegetatie 100g/pom
  • Anul 3 de vegetatie 150g/pom
  • Anul 4 de vegetatie 200g/pom



Dozele de azot de mai sus se aplica 50% la dezmugurire si 50% in timpul cresterii intensive a lastarilor.

Ingrasamintele pot fi aplicate la sol, odata cu apa de irigatie, pe cale foliara. Oricare dintre aceste 3 metode utilizati nu uitati sa cereti sfatul unui specialist inainte de aplicare. Stropirea pomilor iarna nu este recomandata!

Taierea pomilor fructiferi

Taierea reprezinta totalitatea interventiilor ce se fac asupra pomului fructifer in vederea formarii si intretinerii coroanei. Taierea are ca scop formarea elementelor de schelet care sa sustina viitoarele ramuri si fructe; aparitia a cat mai multe ramuri de schelet si de rod, accelerarea procesului de fructificare; raport optim intre fructificare si crestere; mentinerea coroanelor la volumul corespunzator.

Pomi fructiferi – Epoci de aplicare a taierilor

Epoca optima de realizare a taierilor la pomii fructiferi este perioada de repaus vegetativ. Taierea va fi inceputa toamna dupa caderea frunzelor si se continua in zielele insorite in timpul repausului vegetativ. Taierile nu se realizeaza niciodata pe timp de ger, tesutul va fi afectat mai ales la speciile samburoase, sensibile la ger. In perioadele de geruri mari taierile sunt suspendate.

Taierile de primavara nu sunt recomandadate decat in conditii speciale deoarece se va irosi o canitate mare de substante nutittive ajunsa deja la nivelul mugurilor.

Pomi fructiferi – Taieri de conducere si formare la pomii fructiferi

Pentru stimularea formarii si fructificarii pomilor fructiferi sunt necesare doua operatii tehnice, taieri proriu zise si operatii de modificare a pozitiei ramurilor si directiei de crestere a lastarilor.

Taierile propriu zise:

Taierile propriu zise la pomii fructiferi au rolul de a rari coroanele, obtinerea de ramificatii corespunzatoare, limitarea supra cresterii tulpinii pe orizontala si verticala, crearea unui aport optim intre mugurii floriferi si vegetativi, intre procesele de crestere si fructificare.

  • Scurtarea puternica, Pentru a favoriza cresterea mugurilor de pe o ramura aceasta se scurteaza 2/3 pana la ¾. Se obtin astfel 3-4 lastari vigurosi spre varf si cativa lastari mijlocii la baza ramurii. Pentru intinerirea si revigorarea pomilor fructiferi in declin se realizeaza taieri puternice pentru reabilitarea cresterilor vegetative. La pomii tineri nu se recomanda taierile puternice.


  • Scurtarea mijlocie. Scurtarea mijlocie a lastarilor vigurosi are ca rezultat 2 -3 lastari vigurosi spre varf si mai multi lastari mijlocii si mici spre baza, care ulterior devin ramuri roditoare.


  • Scurtare slaba, Daca realizam o scurtare slaba a unei ramuri viguroase, efectul nu va fi cel scontat. Rezulta un lastar potrivit de viguros, lastari de vigoare slaba si lastari scurti care devin ramuri de rod. Scurtarea ramurilor se realizeaza intotdeauna cu 2 -3 mm deasupra unui mugure vegetativ.


  • Taierea de reductie, Taierea in lemn vechi reprezinta scurtarea ramurilor mai vechi de un an. Aceasta operatiune se realizeaza fie in zonele cu muguri dorminzi, fie deasupra unei ramuri fiice care are un diametru cel putin cu ½ din diametrul mamei.


  • Suprimare totala, Suprimarea la inel a ramurilor anuale este necesara in cazul in care ramurile sunt prea dese, crescute necorespunzator si cu un unghi de insertie prea mic. Suprimarea permite razelor de soare sa patrunda uniform in coroana astfel ca, pomii primesc mai multa lumina si hrana.


  • Suprimarea mugurilor, Prin aceasta metoda, se inlatura 2-4 muguri situati la varful sarpantelor si favorizeaza cresterea lastarului in prelungire.


  • Crestarea, Crestarea este o procedura prin care se face o incizie in scoarta si putin in lemn, in forma de semiluna, care se realizeaza la inceputul primaverii sau la inceputul umflarii mugurilor. Crestarea se face deasupra unui mugure dormind avand ca scop trezirea la viata a mugurelui. Aceasta procedura se mai poate realiza pentru stimularea cresterii unei ramuri mai slabe.


  • Inciziile, Inciziile sunt operatii mai complexe care se fac doar la nivelul scoartei. Acestea pot fi transversale, longitudinale sau inelare. Inciziile transversale se realizeaza fie in faza de crestere rapida a lastarilor fie in perioada de repaus vegetativ. Daca procedeul este aplicat in perioada de repaus vegetativ a pomilor fructiferi acestia vor intra mai greu in vegetatie, deoarece pornesc in vegetatie in functie de substantele de rezerva din tulpini, radacini. In schimb, daca procedeul este aplicat in timpul perioadei de crestere intensa a lastarilor va stimula cresterea pomilor fructiferi, deoarece in organele pomilor la acel moment sunt mai multe substante sintetizate. Incizia realizata transversal opreste circulatia acestor substante si le dirijeaza deasupra inciziei.


  • Inciziile inelare, Inciziile inelare sunt incizii transversale, circulare. Daca procesul se realizeaza in repaus vegetativ, organele pomului de deasupra inciziei intarzie cresterea iar cele situate sub incizie se vor dezvolta foarte bine, deoarece substantele de rezerva sunt blocate la nivelul inelului.


  • Ciupitul lastarilor, Ciupirea lastarilor presupune suprimarea varfului tanar al unei ramuri de dimensiuni normale deasupra ultimei frunze. Acest procedeu se realizeaza lastarilor vigurosi care nu contribuie la formarea scheletului. Ciupirea se realizeaza asupra lastarilor cu o lungime de 20-30 cm si are ca scop diminuarea cresterii lastarilor vigurosi si grabirea fructificarii.


  • Plivitul, Plivitul reprezinta suprimarea totala de la inel a lastarilor cand acestia au o lungime de 5-6 cm. Operatiile de ciupire si privitul lastarilor se aplica pomilor cu varsta cuprinsa intre 1-4 ani in special atunci cand sunt condusi in garduri fructifere. Prin operatiile de plivit si ciupit se va suprima 20-30% din frunzisul pomului. Dresarea ramurilor este o operatiune prin care ramurile se aduc in pozitie verticala cu scopul favorizarii cresterii. Aceasta operatiune se aplica pomilor tineri in formare, fiind necesara cand ramurile de schelet au muguri de insertie prea mari, sau o crestere slaba, neechilibrata.


  • Inclinarea, Inclinarea se aplica pomilor tineri si este opusa dresarii. In cazul acestei operatiuni ramurile sunt inclinate pentru a li se mari ungiurile de insertie si temperarea cresterilor.


  • Arcuirea, Arcuirea are rolul de reducere a cresterii in lungime, diferentierea rapida a mugurilor florali de cei vegetativi si accelerarea procesului de fructificare.


  • Torsionarea si indoirea ramurilor anuale si a lastarilor, Acest procedeu se aplica pomilor tineri cand se cere conservarea frunzisului. Lastarii si ramurile anuale care nu sunt necesari la formarea coroanei se rasucesc de la baza astfel incat, sa crape longitudinal.




sursa: https://www.pestre.ro




Participati la discutie:

Despre ce flori si plante mai doriti sa obtineti informatii? Spuneti-ne parerea dumneavoastra, intr-un un mesaj mai jos:


Suntem si pe facebook:

Dati "LIKE" paginii noastre de facebook, pentru a fi la curent cu ultimele articole pe care le postam pe site!


Sponsori