s Cum sa faci compost acasă
info
Site dedicat celor pasionati de flori si plante de gradina sau de apartament, aspectuoase si usor de intretinut.

Sunteti aici: Home / Cum sa faci compost acasă




Cum sa faci compost acasă

compost

Jumătate din gunoiul produs de o gospodărie este, de fapt, deşeu biodegradabil. Prin urmare, decât să fie aruncat la groapa de gunoi, este mai ieftin ca acest deşeu să fie utilizat pentru producerea compostului, un îngrăşământ natural 100% care poate fi obţinut în decurs de două luni.

Pentru a produce compost, românii care locuiesc la casă pot avea în vedere două motive: fie respectul faţă de natură, prin reducerea cantităţilor care ajung să umple gropile de gunoi de la marginea oraşelor, fie aspectul pecuniar.

Din deşeurile biodegradabile generate de o gospodărie, în decurs de câteva săptămâni şi fără mare efort, poate fi produs compostul, care poate fi folosit pentru fertilizarea grădinilor ori a vaselor pentru flori. „Compostul se foloseşte pentru hrănirea pământului, nu a plantei. Dacă solul este bogat în nutrienţi, planta se dezvoltă sănătos. Îngrăşămintele chimice se aplică pentru plante şi acţionează asemenea steroizilor, producând plante nenaturale şi sărăcind solul”, arată reprezentanţii clubului ecologic BIOS din Sibiu, care au redactat o broşură despre compost în cadrul unui proiect finanţat de Guvernul Norvegiei.

Reguli în pregătirea compostului De la iarbă veştedă ori hârtie şi carton, la frunziş, resturi de gard viu, pământ ori resturi vegetale din bucătărie, plaja deşeurilor care poate fi folosită pentru producerea de compost este extrem de vastă, arată cei de la clubul ecologic BIOS. Deşeurile mari, de genul lemnului, trebuie mărunţite, dar toate trebuie să ajungă în acelaşi loc şi anume într-o staţie de compost. Această „staţie“ poate fi cumpărată din magazine, dar şi confecţionată acasă, fiind vorba de o cutie fără fund, cu aerisire pe laterale şi care să poată fi acoperită.

Sunt bune pentru compost:

  • coji de banane, oua, nuca
  • conuri de pin
  • paie
  • frunze uscate, toamna
  • resturi de legume
  • carton
  • pliculete de ceai sau cafea, doar daca saculetii nu contin fibre sintetice


Nu sunt bune pentru compost:

  • resturi de mâncare gătită
  • plante bolnave
  • fructe sau coji de fructe exotice
  • coji de citrice
  • coji de ceapa
  • pâine și produse din cereale
  • rumeguș
  • plastic
  • oase
  • orez
  • produse non-bioodrgradabile
  • ulei de gatit
  • produse lactate
  • animale moarte, oase, carne putrezită, peste
  • excremente de câine sau pisică
  • sticlă, ceramică, pietre, metal, plastic ori cauciuc
  • cenuşa de orice fel
  • praful din aspirator
  • hârtie cerată, hârtie tipărită color
  • chimicale

-Sursa: Compostarea la domiciliu, autori Adriana Morariu şi Dumitru Ungureanu (Bios Sibiu)

Pentru a se transforma în compost, deşeurile biodegradabile urmează un proces biologic de descompunere, influenţat şi de gradul de mărunţire a deşeurilor, de aerisirea acestora, umectarea lor şi de căldură. „Compostul trebuie să fie umed, asemenea unui burete stors. Dacă plouă prea mult, grămada de compost trebuie acoperită, dacă este secetă, amestecul trebuie udat. Când adăugaţi câte un strat nou de deşeuri e bine ca după ce-l amestecaţi puţin în grămadă să-l şi udaţi uşor. Straturile superioare ale grămezii de deşeuri pentru compost trebuie amestecate aproximativ o dată pe săptămână pentru a asigura circulaţia aerului. Lipsa acestuia duce la putrezirea compostului şi la degajarea de mirosuri neplăcute“, arată reprezentanţii clubului ecologic în broşura editată pe acest subiect.

În cadrul procesului de descompunere, temperatura optimă la care pot ajunge deşeurilor în drumul lor către compost este de 70 de grade Celsius. „Dacă nu se atinge această temperatură este probabilă apariţia agenţilor patogeni. Depăşirea temperaturii maxime duce la afectarea microorganismelor care descompun deşeurile şi există riscul de autoaprindere. Este un semn că amestecul are un conţinut prea mare de azot şi este prea umedׅ“, avertizează reprezentanţii Clubului Bios.

Două luni

Creşterea până la 70 de grade a temperaturii deşeurilor aflate în descompunere se atinge în primele două săptămâni de la demararea procesului de producere a compostului. „În următoarele două săptămâni temperatura scade în continuare până la 40 de grade Celsius şi în a doua lună până la 20 de grade Celsius. În această etapă, amestecul a devenit compost proaspăt. El trebuie scos, amestecat, afânat şi lăsat la maturare încă 30 de zile. Dacă temperatura rămâne constantă, mirosul este plăcut, consistenţa şi culoarea sunt asemănătoare humusului de pădure şi nu se văd cu ochiul liber insecte, atunci compostul este copt“, arată cei de la Bios. Potrivit lor, înainte de folosire compostul trebuie cernut, iar resturile de dimensiuni mai mari pot fi folosite într-o nouă procedură de preparare a compostului.
-Sursa: https://adevarul.ro/




Participati la discutie:

Despre ce flori si plante mai doriti sa obtineti informatii? Spuneti-ne parerea dumneavoastra, intr-un un mesaj mai jos:


Suntem si pe facebook:

Dati "LIKE" paginii noastre de facebook, pentru a fi la curent cu ultimele articole pe care le postam pe site!


Sponsori